Nu poate fi considerata completa nici o examinare psihologica daca nu cuprinde cel putin cateva din cele mai importante metode din repertoriul instrumental al psihodiagnosticului, al investigatiilor de psihologie diferentiala. Vorbesc despre:

•   Observatia efectuata in cursul activitatii cotidiene a agentului de paza sau in cursul efectuarii unei sarcini speciale;
•  Imbinarea anamnezei cu analiza produselor activitatii;
•  Convorbirea diagnostica informala corelata cu o strategie de interviu planificat si evaluarea.

Deseori se pledeaza in favoarea testelor traditionale si impotriva celorlalte metode argumentand ca numai testele si chestionarele reprezinta metode obiective, celelalte avand intotdeauna o nota mai mica sau mai mare de subiectivitate.

In psihologia contemporana, specialistul are un rol important, de neinlocuit, nu numai in elaborarea testelor, a instructiunilor si etaloanelor, dar si in organizarea si efectuarea examinarii, mai cu seama in interpretarea rezultatelor obtinute prin examinarile efectuate cu teste sau chestionare. Aceasta nu inseamna subaprecierea sau negarea rolului pe care il are tehnicitatea in examinarile psihologice. Testele elaborate, controlate, verificate (validate, standardizate si etalonate) cu multa grija si pricepere, aparatele psihodiagnostice ingenioase si de inalta tehnicitate, instructiunile cat mai precise, aparatul statistic pus in serviciul psihodiagnosticului – toate acestea sunt indispensabile si pot fi foarte eficiente dar numai daca se imbina cu competenta, cu priceperea si cu maiestria specialistului.

Sa argumentam aceasta afirmatie cu un exemplu concret: 

Daca agentului de paza i se da o sarcina de memorare (test de memorie), rezultatul obtinut (numarul de unitati memorate si reproduse), ar putea fi considerat de un nespecialist exclusiv ca o expresie a capacitatii de memorare. Dar performanta poate fi determinata insa de o serie intreaga de factori interni sau externi, cum ar fi, de exemplu: dezinteres fata de sarcina, lipsa de atentie, stare de oboseala, anxietate, instabilitate emotionala, anumite trasaturi temperamentale specifice, situatie de stres etc. Numai un examinator neorientat (slab) ar putea sa puna rezultatul slab exclusiv pe socoteala memoriei slabe. S-ar  putea ca acelasi individ, intr-o alta situatie si intr-un alt tip de sarcini sa dea dovada de o memorie foarte buna.

In consecinta, putem afirma ca cea mai sigura garantie a valabilitatii si a eficientei examinarilor psihologice este competenta si maiestria specialistului, pentru ca aceasta implica obiectivitatea, asigurata de finetea  si acuratetea instrumentarului aplicat.