Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti a fost creata în iunie 1863 printr-un decret al Consiliului de Ministri, prezidat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La acea vreme se dorea ca noua institutie sa includa doua scoli principale de arta: “Institutul de muzica vocala” si “Scoala de muzica instrumentala” cu filiale atât în Bucuresti cât si în Iasi. Astfel, la 6 octombrie 1864, Conservatorul de Muzica si Declamatiune si-a deschis portile pentru tinerii dornici sa studieze si sa devina faimosi în lumea muzicii.

Sub conducerea compozitorului Alexandru Flechtenmacher, Conservatorul a devenit o institutie europeana specializata în educatia muzicala vocala si instrumentala, având clase de vioara, solfegiu, cor bisericesc, canto, pian si armonie. Aici au fost pregatite mari personalitati ale istoriei muzicii românesti si internationale, care apoi au condus destinele acestui faimos asezamânt cultural.

În timp, domeniile de studiu oferite de Conservator s-au îmbogatit si diversificat.

• În 1900 a aparut prima clasa de muzica de camera,
• în 1905 prima clasa de compozitie, condusa de Alfonso Castaldi.
• În perioada interbelica a început studierea contrapunctului, orchestratiei, esteticii si istoriei muzicii.
• 17 iulie 1931 a fost momentul de rascruce în viata Conservatorului din Bucuresti, la acea data fiind îndeplinite toate conditiile pentru a-l transforma într-o institutie de învatamânt superior sub numele de Academia Regala de Muzica si Arta Dramatica.

Toate acestea au fost posibile datorita eforturilor muzicienilor angajati în institutie, sprijiniti de cel care va deveni profesor de onoare al Academiei, o proeminenta figura a compozitiei românesti din acea perioada, binecunoscutul violonist, compozitor si dirijor, George Enescu. Multe generatii de studenti au fost influentate de acest mare muzician.

În anii 40, compozitorul Mihail Jora a preluat conducerea Academiei Regale de Muzica si Arta Dramatica, imprimând institutiei propria exigenta si rigoare si mentinând în continuare nivelul ridicat al învatamântului muzical. Dupa anii 50 institutia s-a numit “Conservatorul Ciprian Porumbescu”, având în structura sa doua facultati: Interpretare Muzicala si Compozitie, Muzicologie, Dirijat orchestra si Pedagogie.

Numele de Academia de Muzica Bucuresti a fost atribuit în perioada 1990-1998 iar dupa aceasta data s-a numit Universitatea de Muzica Bucuresti. Printr-o hotarâre de Guvern din ianuarie 2001 se numeste Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti.

Datorita traditiei si a excelentei în domeniu, Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti devine un reper pentru învatamântul superior muzical din România.