Ce trebuie să știi dacă lucrezi cu ziua

Toamna se numără bobocii, se culeg roadele și, implicit, se caută forță de muncă sezonieră. Pentru că cine vrea să bea un vin de calitate, de exemplu, e bine să știe că strugurii trebuie culeși manual, nu mecanizat, cu tot cu frunze și cârcei. Și cum vremea „practicii obligatorii" a apus, se apelează la zilieri. Care sunt condițiile de angajare a acestora, în ce domenii pot lucra, cum sunt plătiți și ce drepturi și obligații au am întrebat-o pe Av. Loredana Costina (Corobană și Asociații). Mai întâi, să vedem...

Ce sunt zilierii? 

Conform Legii 52/2011, art. 1 alin. (1) lit. a), zilierii sunt persoane apte de muncă, angajate temporar pentru a efectua munci necalificate pentru beneficiari sau reprezentanții acestora, primind în schimb o remunerație. Să devină zilier poate orice cetățean, fie el român, străin sau apatrid (străinii sau apatrizii trebuie să obțină mai întâi un permis de ședere la noi în țară) care a împlinit vârsta legală pentru a munci. 

Mai exact, un minor poate presta activităţi necalificate cu caracter ocazional la împlinirea vârstei de 16 ani, și, prin excepţie, cel cu vârsta între 15 şi 16 ani poate lucra numai cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal. Minorii pot presta doar activităţi potrivite cu aptitudinile, cunoştinţele şi dezvoltarea lor fizică (carevasazică munca depusă nu trebuie să le rupă spinarea). Sub 15 ani este interzisă încadrarea în muncă, chiar și cu ziua.

Care e procedura legală de angajare a zilierilor?

„Legea specială privind activitățile zilierilor spune că raportul de muncă dintre zilier şi beneficiar sau un împuternicit al acestuia se stabileşte, prin acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea în formă scrisă a unui contract individual de muncă. Dar, deși nu se încheie în formă scrisă un CIM, beneficiarii muncii cu ziua au obligaţia (din iulie 2020) să înscrie activitatea zilierilor în Registrul electronic de evidenţă a zilierilor, ca singura modalitate de transmitere a datelor privind evidenţa acestora către Inspectoratul Teritorial de Muncă", spune Av. Loredana Costina. Necompletarea lui se lasă cu amendă de 6.000 de lei.

Important!  Legislația nu permite persoanelor fizice să beneficieze de muncă zilieră. Acest lucru este permis doar de legea prestatorului casnic și numai în domeniile de activitate prevăzute de ea (ex. servicii de curăţenie și igienizare, spălatul și/sau călcatul rufelor, servicii de croitorie, servicii de preparare a hranei, servicii de îngrijire corporală, hrănire, supraveghere a beneficiarului casnic dependent).

Deci când spui că „lucrezi cu ziua la pădure la un vecin" înseamnă muncă la negru (caz în care nu îți sunt respectate pe deplin drepturile). Poți munci ca zilier pentru PFA-uri (persoane fizice autorizate), întreprinderi individuale sau familiale, persoane juridice (firmele) sau UAT-uri (unități administrativ-teritoriale: primării, consilii locale), în domeniile prevăzute de lege. Că tot veni vorba...

În ce domenii de activitate poți lucra ca zilier?

Lista domeniilor în care se poate presta muncă necalificată cu caracter ocazional s-a modificat de-a lungul anilor. Dacă până în 2019 se putea lucra cu ziua doar în agricultură, silvicultură, pescuit sau arheologie, acum se poate lucra și în sectorul HoReCa, în publicitate, ba chiar și la... ZOO!

Așadar, în 2024 zilierii pot munci în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională:

• agricultură, vânătoare și servicii anexe;
• silvicultură, cu excepția exploatări forestiere;
• pescuit și acvacultură;
• activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor;
• publicitate;
• activități de cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste (săpături arheologice);
• creșterea materialului săditor - creșterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operațiuni de îngrijire/curățare a pomilor, activități ale pepinierelor, cu excepția celor pentru arbori de pădure;
• activități de interpretare artistică - spectacole, activități-suport pentru interpretarea artistică - spectacole, activități de gestionare a sălilor de spectacole și tabere de copii organizate de Ministerul Tineretului și Sportului, direct sau prin unitățile din subordinea sa;
• creșterea și reproducția animalelor semidomesticite și a altor animale;
• activități de alimentație (catering) pentru evenimente;
• activități de întreținere peisagistică - plantarea, îngrijirea și întreținerea de parcuri și grădini, cu excepția facilității de locuit particulare, precum și întreținerea spațiilor verzi din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale;
• restaurante;
• baruri și alte activități de servire a băuturilor;
• activități ale grădinilor zoologice, botanice și ale rezervațiilor naturale;
• hoteluri și alte facilități de cazare; facilități de cazare similare; facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată - tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului și Sportului, direct sau prin unitățile din subordinea acestuia;
• facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată - cabane;
• activități ale bazelor și cluburilor sportive;
• activități de manipulare a mărfurilor și activitățile de curățenie și întreținere în domeniile de mai sus;
• activități de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice.

Utilizarea zilierilor pentru alte activități decât cele prevăzute de lege (cum ar fi în domeniul construcțiilor) se sancționează cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei. În construcții se pot face angajări doar cu CIM (chiar dacă se prestează muncă necalificată) pe o perioadă determinată dacă lucrarea durează numai de 2 luni, de exemplu.

Câte ore pot lucra zilierii?

„Potrivit art. 4 alin. (20 din Legea nr. 52/2011, durata zilei de muncă a unui zilier nu poate depăşi 12 ore. Iar pentru zilierul minor există reglementări speciale, în sensul că acesta va putea lucra numai 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână și este interzis să fie pus să muncească în timpul nopţii", transmite avocata.

Pe ce perioadă poți fi zilier... 

„E bine de știut că zilierii sunt folosiți numai pentru prestarea de activități necalificate cu caracter ocazional atunci când un beneficiar are nevoie de oameni la muncă,  însă nu mai mult 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. 

Există și excepții de la regulă. De exemplu, zilierili care prestează activităţi în domeniile agricol, silvic, viticol, pomicol, legumicol, floricol, piscicol, creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice, precum şi în activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti», al institutelor, centrelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sa şi al institutelor naţionale, al instituţiilor de învăţământ agricol şi silvic pot lucra cu până la cel mult 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic", explică Loredana Costina.

Nerespectarea timpulului maxim de lucru este sancționată cu o amendă în valoare de 6.000 lei pentru beneficiar și între 500 lei și 2.000 lei pentru zilier.

... și când trebuie să ți se facă un contract de muncă?

Deși legea spune ca beneficiarul poate lucra cu același zilier timp de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, el nu te poate... utiliza mai mult de 25 de zile calendaristice consecutive (art. 4 alin. 7 din Legea 52/2011). Deci dacă are nevoie de tine și în a 26-a zi, apăi fix din a 26-a zi de lucru trebuie să-ți facă un contract individual de muncă pe perioadă determinată.

Cu cât sunt plătiți zilierii?

Pentru munca prestată zilierii trebuie să primească o remunerație negociată în mod direct, dar nu mai mică decât valoarea pe oră a salariului de bază minim brut pe țară.

Potrivit  HG nr. 598/06.06.2024, de la 1 iulie 2024 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este 3.700 lei (fără indemnizații, sporuri și alte cele). Iar tariful ar fi de 22,024 lei/oră pentru un program normal de lucru în medie de 168 ore pe lună. Asta înseamnă că pentru o zi de lucru de 8 ore, de exemplu, zilierul trebuie să primească minimum 176 de lei. 

! Prin excepţie, pentru zilierii care merg cu oile, vacile și caprele la pășunat sezonier, remuneraţia netă nu poate fi mai mică decât 50% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, însă la aceasta se adaugă și alte drepturi - fie în bani, fie în natură - reprezentând cheltuielile de masă și cazare plus un pachet de țigari, cafea etc.

Bine de știut: „Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de activitate (cum e cazul lucrătorilor minori), plata zilierului se va face tot pentru echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă", atrage atenţia avocata. 

Banii se dau zilnic, la finalul programului de lucru, iar zilierul trebuie să semneze „de primire" în Registrul de evidență. Desigur, banii se pot da și la sfârșitul săptămânii sau la finalul întregii perioade de lucru, dar numai cu acordul scris între beneficiar și zilier.

În cazul în care beneficiarul nu-ți plătește corespunzător ziua de lucru, poți să-i faci o reclamație la ITM. Amenda nu e deloc neglijabilă: 10.000 de lei.

Care sunt drepturile zilierilor?

În ceea ce privește plata drepturilor bănești, am văzut mai sus cum trebuie să stea treaba. 

În ceea ce privește dreptul la SSM (securitate şi sănătate în muncă), zilierul trebuie să beneficieze din partea angajatorului de condiții de lucru care corespund cerințelor de SSM și să fie instruit în domeniul SSM, să i se asigure gratuit echipamente de lucru (unelte, echipamente și îmbrăcăminte utilizate în cadrul activităților de muncă pentru a îmbunătăți confortul și eficiența lucrătorilor), dar și echipament individual de protecție dacă activitatea desfășurată prezintă riscuri.

„Iar în situația unui eventual accident la muncă, art. 10 din Legea 52/2011 stabilește că în urma unui eveniment soldat cu accidentarea sau decesul zilierului, beneficiarul este obligat să asigure cheltuielile necesare îngrijirilor medicale, respectiv înmormântării din fonduri proprii, dacă nefericitul eveniment s-a produs din vina lui", spune Loredana Costina.

Dar obligațiile?

Conform art. 12 din Legea 52/2011, ca zilier trebuie să semnezi Registrul de evidență de fiecare dată când ți se plătește munca, să înveți și să respecți normele de protecție a muncii și de prevenire a accidentelor, să utilizezi corect echipamentele de lucru, să nu-ți bagi nasul și să nu intervii deloc asupra sistemelor de securitate ale echipamentelor de lucru, să îi transmiți beneficiarului orice situație care ți se pare periculoasă la locul de muncă.

Reprezintă activitatea de zilier vechime în muncă?

Nu, activitatea de zilier nu se consideră vechime în muncă, însă o parte din veniturile realizate, mai exact 25%, se duc către pensia de stat. De asemenea, 10% din câștig e supus impozitului pe venit. Dacă nu reține impozitul pe venitul zilierilor, beneficiarul riscă o amendă de 20.000 lei și i se interzice și dreptul de a mai folosi zilieri în activitatea lui pe viitor.

Un alt aspect important pe care trebuie să-l cunoască zilierii este că activitatea lor nu le conferă calitatea de asiguraţi în sistemul public de sănătate şi nici nu le dă posibilitatea de-și lua concediu medical. Astfel, dacă vrea să se trateze gratis într-un spital de stat, zilierul trebuie să încheie singur un contract cu Casă Judeţeană de Asigurări de Sănătate de care aparţine și să plătească din propriul buzunar contribuțiile aferente.

În concluzie, chiar dacă munca de zilier nu poate fi considerată o carieră, ea reprezintă totuși o oportunitate de moment, mai ales dacă e remunerată cum trebuie. Este recomandată în special elevilor și studenților aflați în vacanțe, pensionarilor care vor să mai câștige ceva în plus și locuitorilor din mediul rural care, de regulă, își găsesc mai greu un job cu normă întreagă.

Pe Anuntul.ro găsiți zilnic de toate, pentru toți: și joburi pentru muncitori necalificați / zilieri, și locuri de muncă full time.