Cum te ajută un program de internship în carieră

Motto: „Aud şi uit, văd şi ţin minte, fac şi înţeleg." (proverb chinezesc)

Ești student și te întrebi de ce lumea spune că ar trebui deja să-ți cauți ceva de lucru? Păi cum în zilele noastre nu-ţi mai garantează nimeni găsirea jobului ideal imediat după absolvire (mai ales dacă nu ai experienţă), specialiștii recomandă să te integrezi în câmpul muncii din vreme.

„Ar trebui să exersezi o profesie încă din timpul studiilor, deoarece una e să înveți ceva teoretic la facultate și alta e să pui în practică cele învățate (așa și înțelegi). Indiferent că te angajezi cu un contract de muncă part-time, de voluntariat sau că urmezi un program de internship, acest lucru te va ajuta să-ţi dai seama dacă-ţi place sau nu o meserie și dacă asta vrei să faci mai departe-n viață ori dacă te poţi descurca în domeniul respectiv”, spune Gabriel Chicioreanu, consilier în carieră (4Career). Că veni vorba, hai să vedem...

Ce este și pentru cine este internshipul?

Termenul a pătruns în vocabularul autohton odată cu apariția multinaționalelor (pe filieră corporatistă carevasăzică). Este definit ca „o activitate specifică desfăşurată de intern (persoana care prestează activitatea) pe o perioadă de timp limitată în cadrul unei organizaţii-gazdă (persoana juridică la care internul desfășoară activitatea), care are ca scop aprofundarea cunoştinţelor teoretice, îmbunătăţirea abilităţilor practice şi/sau dobândirea de noi abilităţi sau competenţe". 

„Internshipul se adresează în principal studenților (la licență sau master) care sunt încă în proces de învățare și doresc să aplice cunoștințele teoretice într-un mediu practic și tinerilor absolvenți care au terminat recent studiile și caută experiență relevantă pentru a-și îmbunătăți șansele de angajare", transmite Gabriel Chicioreanu.

Atenție, a NU se confunda internshipul cu stagiul de practică! Stagiul de practică durează de la câteva zile până la o lună, contactul cu firma-gazdă se face exclusiv prin unități de învățământ liceale sau universitare, activitatea se desfășoară fără încheierea unui contract și nu este renumerată. 

În schimb, internshipul are o lege a lui, adoptată-n 2018 (Legea 176/2018, mai exact), iar „de pe urma ei au de câștigat atât angajatorii care-și pot recruta și instrui potențialii angajați într-un cadru legal, pe baza unui contract specific, cât și internii care beneficiază de traininguri și educație specializată suplimentară oferite de un mentor din companie, care sunt plătiți pentru asta (dacă în trecut internshipurile puteau fi și neplătite, acum nu se mai poate), iar activitatea lor se consideră vechime în muncă", explică specialistul în managementul carierei. 

Contractul de internship - aspecte esențiale

• Contractul de internship (care are un format-cadru publicat de Ministerul Muncii) trebuie încheiat obligatoriu între tine, internul, și organizația-gazdă în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua de dinaintea începerii programului de internship (un exemplar rămâne la tine); 
• Documentul se înregistrează de organizație în Registrul electronic de evidență a contractelor de internship care e administrat de AJOFM. Acest registru cuprinde datele tale de identificare, data încheierii contractului și a începerii activității în cadrul programului de internship, durata acestuia, cuantumul indemnizației pe care o vei lua, domeniul de activitate în care se desfășoară programul de internship și data încetării contractului de internship;
•  Durata maximă a unui contract de internship trebuie să fie de 6 luni, fără posibilitate de prelungire. Dacă le placi celor din companie și ei decid să te oprească după încheierea programului, e musai să-ți facă un contract individual de muncă. Excepţie: între intern şi o organizaţie-gazdă se pot încheia mai multe contracte de internship, cu condiţia ca acestea să fie pentru programe diferite;
• Programul de lucru este de maximum 40 de ore pe săptămână (sau de 30 dacă ai între 16 si 18 ani) și e interzis să faci ore suplimentare;
•  Activitățile pe care le vei îndeplini trebuie neapărat trecute în contractul de internship și este interzis să ți se dea sarcini care nu sunt menționate în acesta (apropo, internii nu sunt cei care xeroxează și printează documente sau se duc după mâncare și cafele pentru angajații cu normă întreagă din companie, cum ai mai văzut prin filmele americane);
• În timpul programului de internship ți se stabilește un îndrumător care trebuie să te coordoneze și să te asiste și de la care vei învăța despre meseria pe care o practici;
• Nu există internship neplătit (vezi mai jos cu cât trebuie să fii remunerat pe perioada programului); 
• Contractul de internship se suspendă dacă te afli în concediu pentru incapacitate temporară de muncă (dacă te îmbolnăvești, de exemplu). Dacă durata cumulată a suspendărilor este mai mare decât 1/3 din perioada programului de internship prevăzută în contractul de internship, acesta încetează.
• Important! Legislația actuală nu oferă dreptul internilor la concediu de odihnă. Dar, conform Profit.ro, există un proiect de lege care așteaptă votul Parlamentului și care spune că „(1) Pe perioada derulării contractului de internship, internul are dreptul la un număr de zile de odihnă plătite, direct proporțional cu durata programului de internship. (2) În situația în care internul nu solicită zilele de odihnă pe durata contractuală, acestea nu vor fi compensate de organizația-gazdă la finalul programului de internship” și că „prin propunerile aduse nu se impune obligativitatea oferirii de zile libere, ci de a da internilor posibilitatea de a alege dacă doresc să folosească sau nu zile de odihnă".
  
• În termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea programului de internship persoana care te-a îndrumat trebuie să facă un referat de evaluare care să cuprindă descrierea activităților tale, modul de îndeplinire al acestora, abilitățile pe care le-ai dobândit, conduita ta, gradul de îndeplinire a obligațiilor plus un calificativ: nesatisfăcător, satisfăcător, bine sau foarte bine. După aceea trebuie să ți se emită un Certificat de Internship.
• Perioada în care-ți desfășori activitatea în baza contractului de internship se consideră vechime în muncă și, după caz, vechime în specialitate, în funcție de tipul activității prestate.

Câți bani poți câștiga ca intern?

Că muncă de intern trebuie plătită am stabilit deja. În caz contrar, organizaţia-gazdă va fi sancţionată de ITM cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

Conform legii, trebuie să primești lunar o indemnizație de cel puțin 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat. Cum de la 1 iulie 2024, salariul minim brut este de 3.700 de lei, înseamnă că tu, ca intern, ai dreptul la cel puțin 1.850 de lei/lună. Atenție, acești 1.850 RON sunt la rândul lor impozitați (ca toate salariile din România): 25% se duc la CAS (Asigurări Sociale), 10% la CASS (Sănătate), 2,25% e CAM (contribuția asiguratorie pentru muncă) și, de parcă nu era destul, mai e și impozitul pe venit de 10%. Practic, în mână trebuie să primești minimum 1.156 de lei/lună conform calculelor noastre. Vestea bună e că, în funcție de experiență și de talentul tău de negociator, poți cere mai mulți bani de la companie atunci când mergi la interviu.

Unde poți găsi un program de internship?

•     la târgurile de joburi;
•     pe plaformele de anunțuri, cum este site-ul Anuntul.ro;
•  în centrele de consiliere și consultare în carieră din universități;
•  pe platforma LinkedIn.

Ce scrii în CV?

„CV-ul pentru un program de internship ar trebui să conțină specializările și materiile pe care le studiezi și care au legătură cu domeniul de activitate al internshipului", recomandă Gabriel Chicioreanu. Pont: cere și o scrisoare de recomandare de la un profesor de-ai tăi de la facultate.

În ce domenii de activitate poți urma un program de internship?

Domeniile sunt variate. Poți lucra ca intern în:

• IT: dezvoltare software, testare, administrarea sistemelor, cybersecurity;
• Marketing și publicitate: marketing digital, Social Media, branding, analize de piață;
• Finanțe și contabilitate: audit, contabilitate, consultanță financiară;
• HR: recrutare, formare profesională;
• HORECA: management hotelier, organizare de evenimente etc.;
• Design: design grafic sau de produs, modă;
• Jurnalism și comunicare: creare de conținut, PR, media;
• Inginerie: inginerie mecanică, civilă, electrică sau automotive;
• Dezvoltare durabilă și ONG-uri: proiecte sociale, proiecte de mediu, de educație.

Mai sus sunt doar câteva exemple, oportunitățile pot varia în funcție de industrie și de nevoile specifice ale companiilor.

Ideal ar fi să nu te duci în domeniul ingineriei dacă ești student la ASE sau în cel al finanțelor dacă ești la Jurnalism. Dar, din păcate, numărul studenților care își aleg facultatea la repezeală sau pentru că așa au vrut 'ăi bătrâni este destul de mare. Așa că... dacă ești student sau proaspăt absolvent de Drept, dar vrei să lucrezi într-o companie de IT, în alt departament decât cel juridic, poți face un internship în Web Design, de exemplu, dacă faci cursuri în domeniu și le menționezi în CV (bine-ar fi să treci nivelul de pregătire: beginner/intermediate/advanced).

În concluzie...

Un internship poate fi foarte benefic din mai multe puncte de vedere, atât pe plan profesional, cât și personal:

• Capeți experiență practică, pentru că îți permite să aplici cunoștințele teoretice într-un mediu de lucru real. Poți învăța cum se desfășoară activitățile într-o anumită industrie și poți observa cum funcționează lucrul în echipă;
• Îți dezvoltă abilitățile: pe lângă cele tehnice, un internship te ajută să îți îmbunătățești și abilitățile soft (foarte importante): comunicarea, organizarea, gestionarea timpului etc. 
• Îți oferă posibilitatea de angajare: multe companii oferă posturi permanente celor care au făcut internshipuri cu succes, deoarece deja le cunosc abilitățile și modul de lucru. Astfel, un internship poate fi primul tău pas spre obținerea unui loc de muncă. Dar chiar dacă nu vei rămâne în companie după finalizarea internshipului, acesta...
• „Dă bine la CV", căci experiența acumulată te poate ajuta să ai întâietate în fața altor aplicanți când vei candida pentru un loc de muncă cu normă întreagă;
• Faci networking: internshipul îți oferă șansa de a cunoaște profesioniști din domeniul tău de interes. Îi poți ruga să îți dea recomandări atunci când te vei angaja full time sau poți colabora cu ei în viitor;
• Îți răspunde la întrebarea „Ce vrei să faci mai departe în carieră?". Dacă nu ești sigur în ce domeniu vrei să lucrezi, un internship îți poate oferi o viziune clară despre ce presupune activitatea zilnică într-un anumit domeniu. Poți decide astfel dacă vrei să urmezi acea direcție sau să faci altceva.

„Dacă în facultate nu ai avut niciun fel de cont(r)act cu angajatorii, atunci când vei absolvi şi vei merge la primul tău interviu de angajare cu experienţă zero-n câmpul muncii, şansele să obţii acel job vor fi mai mici. Deci de stricat nu-ți strică un program de internship, pentru că atunci când îți vei dori un loc de muncă full time, viitorul angajator o să aprecieze faptul că nu ai stat să dormi acasă-n papuci și că în timpul studiilor te-ai interesat să te dezvolți și din perspectiva lucrului în echipă", conchide Gabriel Chicioreanu.