Stiri, articole, comunicate
17.683 vizite

Concediul fără plată - când poți să-l iei și cât te costă

Vezi când poți să utilizezi concediul fără plată, care-i durata maximă a acestuia, ce se întâmplă cu contractul tău de muncă pe durata concediului fără salariu și ce abuzuri din partea angajatorului pot fi evitate dacă ești informat.

undefined

Concediul fără plată (sau CFS, cum este denumit în „hașereză") este un drept al angajaților cu contract de muncă din România, la fel ca cel de odihnă, concediul medical, concediul de maternitate etc. Însă, în cazul concediului neplătit, apar mai multe nelămuriri privind când și cum îl soliciți, pe ce perioadă îl poți efectua, ce drepturi și obligații aveți tu și angajatorul, precum și ce dezavantaje ai dacă-ți iei CFS (altele decât un portofel mai... subțirel).

Când poți -ți iei concediu fără plată - ce spune Codul Muncii ?

Potrivit Codului muncii, mai precis articolului 153, poți solicita angajatorului concediu fără plată atunci când trebuie să-ți rezolvi situațiile personale... fără a se spune clar ce se înțelege prin situație personală. Eh, dar ce mai e clar în țara asta?

Totodată, articolul 54 din Codul muncii prevede faptul că acest concediu neplătit este un caz de suspendare a contractului individual de muncă, prin acordul părților (părțile fiind tu și șeful), atunci când este solicitat de către tine, salariat, pentru efectuarea studiilor sau pentru interese personale.

Deci există două situații mari și late când tu, ca angajat, poți să-ți iei CFS:

  • pentru motivele tale personale sau...
  • pentru formarea ta profesională.

La rândul său, angajatorul trebuie să menționeze condițiile în care poate fi acordat concediul fără plată în contractul colectiv de muncă - dacă vorbim de firmele cu peste 50 de angajați - sau în regulamentul intern (ăla pe care, de obicei, îl semnăm cu toții ca primarul, fără să-l citim înainte) în cazul companiilor mai mici. De exemplu, o condiție poate fi aceea că-ți poți lua concediu fără plată doar după ce ai epuizat toate zilele de concediu de odihnă.

Astfel pot fi evitate absențele multe și nejustificate ale salariatului de la serviciu care pot dăuna activității sau abuzurile din partea șefului. Că tot veni vorba de abuzuri... 

Poți fi obligat de angajator să-ți iei concediu fără plată?

Pe scurt, nu. Pe lung, trebuie știi că, deși e necesar ai acordul angajatorului, inițiativa de a beneficia de CFS îți aparține exclusiv. Carevasazică nici tu nu poți să-ți iei „fără plată" dacă-ți respinge șeful cererea (are acest drept dacă absența ta de la lucru ar prejudicia desfășurarea activității firmei), dar nici el nu te poate trimite în concediu forțat sub pretexul „să mai facem niște economii, că merge cam prost afacerea". Sau...

Dacă lucrezi în weekend, poate să-ți scadă șeful din salariu sâmbetele și duminicile când îți iei concediu fără plată?

Nu. Chiar dacă programul tău de lucru se desfășoară și în weekend, concediul fără plată se raportează numai la zilele lucrătoare (iar sâmbetele, duminicile, respectiv zilele de sărbătoare legale nu sunt considerate lucrătoare în legislația muncii din România). Deci angajatorul nu poate să-ți calculeze ca zile neplătite weekendurile pentru că ar comite un abuz pentru care poate fi sancționat.

Formula de calcul este aceasta: se împarte salariul lunar brut la numărul de zile lucrate în luna respectivă și se înmulțeste rezultatul cu numărul de zile planificate de concediu fără plată. Această sumă va fi dedusă (scăzută) din salariul tău lunar.

Câte zile de concediu fără plată poți să-ți iei pe an?

La privat legea nu stabilește o limită minimă sau maximă pentru concediul fără plată, așa că perioada se stabilește de comun acord cu angajatorul prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern. 

Pentru bugetari concediul fără plată este reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 250/1992. Ei pot solicita CFS pentru formare profesională în limita a 90 de zile lucrătoare pe an dacă trebuie:

  • să susțină examenul de bacalaureat;
  • să susțină examenul de admitere în instituțiile de învățământ superior la F.F.;
  • să susțină examenele de an universitar și de diplomă, dacă urmează o formă de învățământ superior la F.F.;
  • să susțină examenul de admitere la doctorat, examenul, respectiv teza de doctorat (aici e vorba de salariații care nu beneficiază de burse de doctorat);
  • să se prezinte la concurs pentru ocuparea unui post în altă unitate.

Pentru susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior, concediul fără plată poate fi luat fracționat. 

Însă în cazul concediilor acordate pentru interese personale, durata lor se stabilește și la stat tot prin acordul părților.

Cum și când trebuie să faci cererea de concediu fără plată?

În cazul în care vrei -ți iei concediu fără plată pentru rezolvarea unor probleme personale, îți recomandăm scrii o cerere în acest sens și o trimiți șefului din vreme, cu cel puțin o săptămână înainte (ca să fii sigur că ți se și aprobă în timp util). E bine să menționezi durata, precum și motivul pentru care ai nevoie să fii liber.

Pentru acordarea concediului fără plată pentru formare profesională, cererea trebuie depusă cu minimum o lună înainte de efectuarea acestuia (o spune Art. 156 din Codul Muncii). Atenție! Ești obligat furnizezi angajatorului toate detaliile precum data începerii, durata, denumirea instituției unde se desfășoară cursurile și domeniul în care sunt realizate.

Mai jos îți prezentăm un model de cerere pentru concediu fără plată după care te inspiri:

 

Nr. înregistrare______________

Domnule Director,

Subsemnatul/a_____________________, angajat/a al _________________ în funcția de ______________, rog îmi aprobați efectuarea unui număr de ______ zile de concediu concediu fără plată în perioada _______-_______.

Menționez solicit concediul fără plată pentru:

  • rezolvarea unei situații personale
  • formare profesională/ specializare/ cercetare științifică. 

 

Data__________

Semnătura

E bine să știi și că, pe lângă acest concediu fără plată pentru a-și îmbunătăți abilitățile și competențele, angajații pot beneficia și de un concediu pentru formare profesională plătit, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore, indemnizația fiind stabilită conform art. 150 din Codul Muncii. Perioada se stabilește de comun acord cu șeful, iar cererea de concediu plătit pentru formare profesională trebuie înaintată tot cu o lună înainte la HR.

Pont: Dacă vrei urmezi un curs care este un plus pentru tău locul de muncă, nu ar strica să ai o discuție cu angajatorul despre acest beneficiu prezentat mai sus, ca să nu mai trebuiască să apelezi la CFS. 

Ce se întâmplă cu contractul tău de muncă pe durata concediului fără plată?

Păi... în momentul în care ți-ai luat CFS, iar acesta a fost declarat de angajator în registrul general de evidență a salariaților (REVISAL), ți se suspendă contractul individual de muncă prin acordul părților pe toata perioada concediului. Asta e, nu ai ce face, căci, în cazul în care angajatorul nu respectă aceste prevederi, poate fi sancționat cu o amendă cuprinsă între 5.000 și 8.000 de lei. 

Cum poate să te afecteze concediul fără plată?

  • Îți este afectat stagiul de cotizare la sistemul public de pensii, asistență medicală, accidente și asigurări de sănătate.
  • Conform art. 16, alin. (6) din Codul Muncii, concediul fără plată (și absențele nemotivate) se scad din vechimea ta de muncă;
  • Dacă perioada de suspendare a contractului individual de muncă depășește 3 luni de zile, vei fi scos din sistemul de asigurări de sănătate;
  • Poți fi refuzat de bănci atunci când soliciți un credit. Unele instituții financiare obișnuiesc să verifice perioada și motivele pentru care ești în concediu fără plată (având în vedere că ți se întrerupe vechimea în muncă) și, în funcție de acestea, îți este sau nu acordat creditul;
  • Poți rămâne fără zile de concediu de odihnă. Dacă în contractul de muncă sau în regulamentul intern nu ai o clauză conform căreia concediul de odihnă anual nu-ți este afectat pe durata suspendării contractului de muncă, atunci la calculul zilelelor de CO vor fi eliminate cele în care ai fost în fără plată. Exemplu concret: Să zicem că anul acesta ai avut sau urmează iei 2 luni de CFS din motive personale. Concediu de odihnă anual: 20 de zile, adică 1,66 zile CO/lună. Dacă-ți iei 2 luni de CFS, îți rămân 10 luni lucrate. Asta înseamnă că ai dreptul la... 10 luni x 1,66 CO/lună = 16,6 zile CO în loc de 20.

Atenție! Contractul de muncă nu se suspendă, iar repercusiunile de mai sus nu se răsfrâng asupra ta dacă iei concediu fără plată pentru studii.

Ce se întâmplă dacă te îmbolnăvești în timp ce ești în concediu fără plată?

Dacă pe durata concediului fără plată intervine incapacitatea temporară de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) din OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, concediul fără plată este întrerupt de cel medical, iar tu poți beneficia de indemnizația aferentă acestuia.

Poți fi concediat în timpul concediului fără plată?

Teoretic nu, practic... depinde de tine. Nu uita că, deși relația de muncă în timpul CFS este suspendată, drepturile și obligațiile prevăzute în contract sunt în continuare valabile. Dacă ai o clauză în document și o încalci în timp ce te afli în concediu fără plată la actualul angajator (ți-a venit ție ideea să lucrezi 3 luni pentru o firmă concurentă, de exemplu), poți fi concediat  imediat. 

Poți renunța la concediul fără plată?

Dacă te-ai răzgândit și vrei să revii din CFS mai devreme, trebuie să faci o cerere de reluare a activității pe care să o transmiți la Resurse Umane. Cei de acolo vor opera în REVISAL încetarea suspendării și vor transmite registrul salariaților la inspectoratul teritorial de muncă conform HG 905/2017.

În concluzie, concediul fără plată nu este o obligație și poți să stai în el cât e nevoie pentru a-ți rezolva problemele. Cu o singură condiție: să vrea și șeful tău asta. Totul depinde de relația dintre tine și angajator stabilită prin regulamentul de ordine interioară (asta în cazul în care nu există un contract colectiv de muncă). Îți recomandăm să-l cauți prin casă și să-l citești cu atenție dacă nu ai făcut-o până acum. 

Autor: Raluca Cincu