Stiri, articole, comunicate
603 vizite

Concediul de odihnă restant - îl pierzi sau ți se plătește la final de an?

Câte zile de concediu de odihnă prevede Codul muncii? * Când poți recupera zilele de concediu restante? * E posibil să primești bani în locul concediului de odihnă?

Câte zile de concediu de odihnă prevede Codul muncii?

Fiecare salariat din România are nevoie, dar mai ales are dreptul la un concediu de odihnă (CO pe scurt) pe an plătit de angajator. Durata acestuia se menționează în contractul individual de muncă (iată de ce recomandăm noi mereu să nu lucrezi fără forme legale). 

Ca angajat trebuie să ți se acorde un concediu de odihnă anual de minimum 20 de zile calendaristice. Aceste 20 de zile le poți folosi integral sau din bucăți. Important este ca măcar una dintre părți să dureze minimum 10 zile neîntrerupt. E bine de știut că în concediul de odihnă nu sunt incluse zilele de sărbătoare legală, zilele libere plătite prin contract și zilele în care recuperezi weekendurile în care ai muncit. De asemenea, dacă te afli în incapacitate temporară de muncă (ești în concediu de maternitate, concediu paternal, concediu de risc maternal, concediu pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor sau absentezi maximum de 10 zile pe an din pricina unor urgențe familiale cauzate de boală sau de accident) concediul de odihnă rămâne intact, nu-ți este afectat.

Durata concediului de odihnă poate varia. De exemplu:

  • dacă lucrezi în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, ești o persoană cu dizabilități sau ai sub 18 ani și vrei să câștigi un ban cinstit, legea spune că ai dreptul la cel puțin trei zile lucrătoare în plus la concediul de odihnă;
  • dacă lucrezi la stat, durata CO poate varia în funcție de domeniul de activitate (ca profesor, de exemplu, beneficiezi de concediu de odihnă anual cu plată în perioada vacanțelor școlare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare), dar și în funcție de vechimea în muncă (la fiecare 5 ani de muncă, primești încă o zi de concediu). La privat, zilele în plus de concediu de odihnă fie se pot negocia cu angajatorul, fie pot fi oferite chiar de acesta ca un beneficiu extrasalarial.
  • dacă ești o salariată care care urmează o procedură de fertilizare in vitro, beneficiezi anual de un concediu de odihnă suplimentar de trei zile care se acordă astfel: 1 zi la data efectuării puncției ovariene și  2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.

Atenție! Dacă ai un job part-time, să știi că durata concediului de odihnă anual ți se acordă în funcție de numărul de zile lucrate și nu în funcție de numărul de ore lucrate. Carevasăzică dacă lucrezi de luni până vineri la un program de 4 ore, atunci vei beneficia de același număr de zile de CO ca un angajat care lucrează full-time. Dar situația se schimbă dacă lucrezi doar două-trei zile pe săptămânâ. În acest caz scade numărul zilelor tale de CO. 

Dreptul la concediu de odihnă nu poate fi nici limitat de angajator, și nici tu, ca angajat, nu poți renunța la el sau nu-l poți ceda. Nu o spunem noi, o spune alin. 2, art. 144 din Codul muncii: „Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.

 

 undefined

Programarea concediului de odihnă se face la sfârșitul fiecărui an calendaristic pentru anul care vine. Că nu prea ține toată lumea cont de ea e altă poveste. Și asta pentru că, în principiu, fiecare salariat își poate lua concediu de odihnă când are nevoie sau când dorește.

Ce se întâmplă dacă nu poți efectua tot concediul de odihnă într-un an?

Să presupunem că te afli într-una dintre situațiile de mai jos: 

  • în timpul concediului tău de odihnă intervine incapacitatea temporară de muncă (te îmbolnăvești, de exemplu, și trebuie să-ți iei concediu medical, iar medicalul îți întrerupe automat CO);
  • incapacitatea ta temporară de muncă se menține pe o perioadă mai lungă (poate fi chiar pe tot anul);
  • te recheamă angajatorul din concediu, pentru că e un caz de forţă majoră la serviciu (vezi că în acest caz angajatorul trebuie să-ți acopere și costurile revenirii din concediu, și eventuale despăgubiri conform art. 151 din Codul Muncii);
  • ceri întreruperea concediului de odihnă din motive obiective, iar angajatorul acceptă, deși nu este obligat să o facă.

Astfel poți ajunge în situația în care să nu utilizezi tot concediul de odihnă pe anul respectiv, ci doar 10 zile să zicem. E bine să știi că aceste zile nu se pierd, pentru că „angajatorul este obligat, cu acordul persoanei în cauză (n.a. tu, salariatul), să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual".

Deci dacă mai ai zile de concediu rămase din 2023, de exemplu, acestea se reportează și pot fi luate până la finalul lunii iunie 2025. 

Ce se întâmplă dacă expiră termenul de 18 luni?, o să ne întrebi.

Concediul neefectuat nu se stinge dacă termenul de 18 luni este depășit (cum se întâmplă în Republica Moldova, de exemplu). 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin hotărârile C-619/16 și C-684/16, spune că un angajat nu-și poate pierde automat dreptul la CO doar pentru că nu l-a solicitat. Dar... dacă angajatorul are dovezi clare că salariatul nu are bunăvoință și în mod intenționat nu și-a luat concediu chiar și după ce a fost informat corespunzător despre acest termen de 18 luni, „dreptul Uniunii nu se opune pierderii acestui drept și nici, în cazul încetării raportului de muncă, lipsei corelative a unei indemnizații financiare". 

Iar în cazul în care te întrebai dacă...

Plata concediului de odihnă neefectuat - în ce condiții se face?

Ei bine, spre dezamăgirea workaholicilor, zilele de CO nu pot fi schimbate cu bani decât la încetarea contractului individual de muncă. Deci doar dacă îți dai demisia sau ești disponibilizat vei primi bani în contul zilelor de concediu neefectuate pentru anul în curs, precum și în contul zilelor rămase din concediul de odihnă la care aveai dreptul în ultimele 18 luni. 

Autor: Raluca Cincu