Scoala Centrala este o institutie de învatamânt preuniversitar din Bucuresti care a functionat de-a lungul vremii sub mai multe denumiri (între care si Pensionatul Domnesc de Fete). Initial, Scoala Centrala a fost institutia dedicata educatiei fetelor apartinand elitei bucurestene. A fost construita printr-o rezolutie a lui Barbu Stirbey în 1851, arhitectura cladirii fiind realizata de Ion Mincu.

Cronologie

• 19 martie 1851, domnitorul Barbu Stirbey a aprobat prin edict domnesc înfiintarea unui \"Pensionat Domnesc de Demoazele\". Scoala nou-înfiintata este destinata fiicelor unor demnitari, care se distinsesera în serviciul public si carora, statul, drept recunoastere si recompensa, le asigura în mod gratuit buna educatie a odraslelor. Între primele 13 bursiere care încep cursurile în 1852, remarcam nume celebre ale vremii ca fiica lui Scarlat Ghica, fiicele logofetilor Florescu si Iancu Ralet, Marghiloman, Lahovary, Leurdeanu, Creteanu.
• 20 noiembrie 1852 scoala a fost deschisa oficial. Amânarea de mai bine de un an se datoreaza cautarii unei cladiri adecvate pentru noua institutie, înzestrarii ei, selectarii personalului si numirii directoarei primei scoli de fete infiintata de stat
• Din 1864 este transformata în scoala secundara de cinci ani. Prima directoare a fost Ana Iacobsen a carei tara de origine era Rusia. Astfel este pusa piatra de temelie a actualei Scoli Centrale, scoala ce va deveni în timp echivalenta feminina a liceului Sf. Sava, întemeiat cu trei decenii mai devreme.Pâna la 1890 când parintele arhitecturii românesti, Ion Mincu, construieste actualul edificiu al Scolii Centrale, aceasta isi schimba gazdele: Casa lui Manuc, Casa Turnescu, unul dintre palatele familiei Ghica, pe strada numita " a Pensionatului/Pensionului ", de langa Coltea .
• In 1890, Ion Mincu construieste actualul edificiu al Scolii Centrale
• Cursurile reîncep abia în septembrie 1918, dupa ce în iernile anilor 1917 si 1918, întegul mobilier din lemn servise drept combustibil iar materialul stiintific (instrumente si colectii stiintifice), cu exceptia bibliotecii disparuse.
• In 1924 Scoala Centrala capata noua denumire de Scoala secundara de Fete, gradul doi internat iar în 1928 cea de Marica Brancoveanu, sotia domnitorului Constantin Brâncoveanu.
• Dupa ce la conducerea scolii se perinda foste eleve precum Chrisanta Romniceanu între 1912-1927, Scoala Centrala are drept director pe Maria, sotia scriitorului si avocatului Barbu Stefanescu-Delavrancea.
• Între 1916-1918, în timpul ocupatiei germane si austriece, Scoala Centrala este transformata în spital si apoi devine sediul postei.
• In 1928, la initiativa directoarei Elena Radulescu-Pogoneanu si în prezenta principesei Elena, mama viitorului rege Mihai, a principesei Olga a Greciei, a reprezentantilor Presedintelui Consiliului de Ministri si a Ministrului Instructiunii Publice, s-au serbat 76 de ani de la întemeierea scolii. Este astfel recunoscuta activitatea febrila si fructuasa a Scolii Centrale.
• Dupa pensionarea directoarei Elena Radulescu-Poganeanu, la conducerea scolii vine pentru aproape un deceniu, Elena Malaxa, care cu sprijinul financiar al sotului sau a întreprins lucrari de modernizare si consolidare, corpul de cladire amenajat în incinta ca locuinta pentru directoare devenind biblioteca cu sali de lectura pentru profesoare si eleve, salii mari de festivitati fiindu-i asigurata iesirea spre actuala strada Jean Louis Calderon. Tot sub conducerea doamnei Elena Malaxa scoala isi recapata vechiul nume de dinainte de 1924, nume inscriptionat pe frontispiciu de Ion Mincu, Scoala Centrala de Fete.
• In 1948 autoritatile comuniste interzic Elenei Malaxa dreptul de a profesa. Urmeaza o perioada neagra nu numai pentru Scoala Centrala, devenita pe rand Liceul de Fete nr. 10, Scoala Medie nr. 1, Scoala Medie nr. 10, Scoala Medie Mixta Zoia Kosmodemianskaia, Liceul de Fete nr. 10 Zoia Kosmodemianskaia, Liceul real-umanist Zoia Kosmodemianskaia, Liceul de filologie istorie Zoia Kosmodemianskaia, ci pentru intreaga cultura romana.
• Dupa 1948, comunistii isi impun sistemul de învatamânt restrictiv.
• Din 1952, Directoare va fi, pentru 17 ani, Jana Christu.
• 1953 marcheaza transformarea Liceului in Scoala Medie nr. 1, data de la care, pina acum, liceul functioneaza ca liceu mixt
• Între 1954 si 1956, liceul se numeste Scoala Medie nr. 10.
• Anul 1956 marcheaza momentul din care, pentru 46 de ani, scoala va purta numele de "Zoia Kosmodemianskaia" - mai intîi - Scoala Medie Mixta "Zoia", apoi Liceul de Fete nr. 10 (1965 - 1968).
• 1968 - 1976 Scoala se va numi simplu Liceul nr. 10. Directoare va fi: Georgeta Vasile (1969 - 1975).
• Între anii 1976 - 1977 denumirea scolii este: Liceul Real- Umanist.
• Între 1977 - 1989 numele scolii devine: Liceul de Filologie-Istorie "Zoia Kosmodeminaskaia". In perioada 1975-1984 directoare este Mioara Zdrafcovici (1975 - 1984).
• Între 1984 - 1989 directoare este Georgeta Smeu
• Modelul sovietic de organizare este preluat si de învatamânt: durata de 10 ani, sistemul de notare de la 1 la 5 (1952-1957), cenzurarea unor lucrari ce nu erau conforme cu ideologia partidului. Vremuri mai însorite apar abia odata cu politica de îndepartare de Moscova a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
• Inteligenta si curajul unor directori ca Mioara Zdravcovici a facut ca liceul sa poata saarbatori în 1977, împlinirea a 125 de ani de existenta. Spectacolele, simpozioanele, conferintele si scrierea unei monografii a liceului a prilejuit reunirea vechilor elevi si profesori ai liceului. Aceasta aniversare nu ar fi fost posibila fara sprijinul tuturor profesorilor si fara apelul facut la istorie (trei decenii de la instaurarea comunismului in Romania , 60 de ani de la rascoala taranilor din 1907).
• În timpul dictaturii lui Nicolae Ceausescu, scoala trebuie sa se conformeze ordinelor vremii si dispune de doua ateliere, unul de confectii textile si unul de cusut covoare, ambele situate în strada Dervari.
• In 1990, în urma schimbarilor politice ce au înlaturat regimul comunist, liceul îsi recapata numele si devine Scoala Centrala. Incepand din 1990, fostul Pension Domnesc de Fete si-a luat denumirea de Scoala Centrala, iar Directoare va fi pâna în 2008 Svetlana Bodnaras, Gheorghe Chirpereanu în 2008, iar din 2009 este Directoare Norocica Maria Cojescu.