Testul poligraf cu scop preventiv este utilizat la scara larga in diverse domenii de activitate (toate formele de comert, serviciile militare si de informatii, servicii de securitate privata, institutii bancare, transport de bunuri  etc). Examinarea are caracter repetitiv fiind aplicata la intervale de 3, 6 ori 12 luni iar intrebarile adresate sunt construite exclusiv din sfera de activitate a angajatului. Scopul testului este sa stabileasca daca persoana examinata a avut o conduita onesta la locul sau de munca in intervalul cuprins intre examinarea anterioara si cea curenta. In cazul in care se identifica posibile actiuni frauduloase, vor fi dispuse anchete administrative cu privire la persoana/ zona de activitate/ fapta savarsita / prejudiciul produs.

            Factorul uman a fost si va ramane cea mai importanta componenta in sfera relatiilor social-economice prin capacitatea sa nelimitata de a produce plusvaloare. Din pacate, totodata, factorul uman prezinta cel mai mare risc de vulnerabilitate prin expunerea sa la o serie de factori imprevizibili. In viata de zi cu zi auzim uneori, exemplu – in cazul unui accident auto cu urmari grave, expresia “ … a condus 20 de ani fara sa aiba vreun eveniment rutier iar acum a accidentat mortal o persoana…”.

            Ei bine, trebuie sa recunoastem faptul ca unele persoane, aflate in pozitii specifice prin care dispun de gestionarea unor bunuri materiale s-au alte valori, isi pot modifica radical comportamentul onest manifestat anterior luand anumite decizii sub influenta unor impulsuri de moment. Decizia de a obtine intr-un interval de timp scurt anumite sume de bani, in mod ilegal, fraudulos, este determinata, de regula, de necesitatea satisfacerii unor vicii ascunse familiei sau angajatorului ( consum de droguri, practicarea jocurilor de noroc, relatii extraconjugale s.a.).

            In aceste conditii, aplicarea testelor poligraf in scop preventiv, este mai mult decat justificata atunci cand sunt sesizate diverse schimbari de atitudine comportamentala, aparitia unor bunuri (bijuterii, autoturism etc), plata unor datorii presante, frecventarea unor cluburi evitate anterior, etalarea unor tinute costisitoare s.a. In cazuistica inregistrata la nivelul cabinetul de psihologie judiciara-examinari poligraf am constatat, statistic, faptul ca in 80% din cazurile in care au fost sustrase bijuterii sau diverse sume de bani din resedinte private sau din sediile unor societati comerciale, cei implicati au pierdut banii la jocuri de noroc ori au amanetat bijuteriile iar banii obtinuti au fost ulterior pierduti la jocurile de noroc.