Concordatul preventiv este o procedură de salvare a companiilor aflate în dificultate financiară şi care se desfăşoară în afara instanţei, pe care amiabilă între debitor şi creditori.

Legea concordatului preventiv oferă posibilitatea debitorului, a cărui întreprindere traversează o criză financiară care ar putea fi remediată, să ceară creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare.

Concordatul preventiv este reglementat de legea 381/2009 la articolul 1.

Un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea debitorului.

CINE NU POATE RECURGE LA CONCORDAT PREVENTIV?

Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, astfel cum este definit la art. 1, cu urmatoarele excep?ii:

• daca împotriva debitorului s-a pronun?at o hotărâre irevocabilă de condamnare pentru infrac?iuni economice;
• dacă împotriva debitorului a fost deschisă procedura insolven?ei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv;
• dacă cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv;
• dacă debitorul ?i/sau ac?ionarii/asocia?ii/asocia?ii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamna?i definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, în?elăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infrac?iuni de fals ori infrac?iuni prevăzute în Legea concuren?ei nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de prezenta lege;
• dacă membrilor organelor de conducere ?i/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras răspunderea în condi?iile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolven?ei, cu modificările ?i completarile ulterioare, pentru aducerea acestuia în stare de insolven?ă;

Prevederile lit. b) raman aplicabile

• dacă debitorul are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit Ordonan?ei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ?i func?ionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările ?i completările ulterioare.

Prin introducerea acestor excepţii, legiuitorul român a avut în vedere protecţia debitorului onest, care nu are intenţia de a înşela creditorii sau de a tergiversa procedura, pentru că, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a concordatului de către debitor, atrage automat falimentul acestuia, fără posibilitatea de a mai cere judecătorului sindic reorganizarea judiciară.

Persoana care va superviza procedura de votare a concordatului, care va încerca să aducă părţile la un compromis acceptabil şi care va supraveghea executarea de către debitor a concordatului, va fi conciliatorul, acesta fiind un profesionist, practician în insolvenţă, care mediază încheierea concordatului şi controlează executarea sa de către debitor, informează creditorii şi ia măsuri de sancţionare pentru încălcarea contractului.

Debitorul poate formula o cerere de concordat preventiv, adresată tuturor creditorilor, care se înregistrează la Tribunal.

Procedura se desfăşoară în Camera de Consiliu şi se menţine confidenţială pe toată durata sa, confidenţialitatea fiind obligatorie pentru toate persoanele şi instituţiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta.

Proiectul de concordat preventiv va prezenta detaliat situaţia analitică a activului şi pasivului debitorului, expunerea motivelor în urma cărora debitorul a ajuns în stare de pericol de insolvenţă, precum şi proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următoarele şase luni. În plus, proiectul de concordat va cuprinde şi un plan de redresare a debitorului.

Asupra ofertei de concordat preventiv, creditorii votează, în termen de maximum 30 de zile calendaristice, concordatul considerându-se aprobat dacă sunt întrunite voturile creditorilor reprezentând două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.

În situaţia în care nu se întruneşte această majoritate, debitorul are dreptul ca, după trecerea a minimum 30 de zile, să facă o nouă ofertă de concordat preventiv.

Creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data menţionării acestuia în Registrul Comerţului.

Efectele încheierii concordatului preventive

De la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate, se suspendă orice urmărire individuală împotriva debitorului şi se suspendă curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor contra debitorului, precum şi curgerea dobânzilor, penalităţilor şi a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor.

În plus, pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor. Orice creditor care deţine un titlu executoriu poate adera la concordat. Cererea de aderare se depune la conciliator, acesta incluzând-o în tabloul creditorilor concordatari.

Dacă în termen de 18 luni nu au fost îndeplinite obligaţiile prevăzute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni faţă de durata iniţială.