Durerea de cap nu este straina niciunuia dintre noi, dar cea provocata de tuse este un tip mai neobisnuit si mai rar de durere. Aceasta poate fi declansata nu numai de tuse, ci si de stranut, suflatul nasului, ras, plans, tipat, cantat.

Acest tip de durere de cap se imparte in doua categorii: durerile de cap primare si secundare. Primele apar in absenta unei afectiuni intracraniene, nu implica riscuri deosebite, apar sub forma de episoade limitate si se amelioreaza in timp chiar si fara tratament. Durerile secundare de cap sunt mai grave, fiind cauzate de modificari structurale din interiorul cutiei craniene, ce pot necesita interventie chirurgicala.

Durerile primare de cap pot dura pana la 30 de minute

Durerile primare de cap debuteaza brusc, in timpul sau imediat dupa un acces de tuse, dureaza de obicei de la cateva secunde la cateva minute, uneori pana la 30 de minute. Durerea este ascutita, sub forma de junghi, afectand ambele parti ale capului (dreapta si stanga). Poate fi urmata cateva ore de o senzatie neplacuta, ca o durere surda. Nu se asociaza cu greata, varsaturi, congestie nazala sau lacrimare. Cauza nu este cunoscuta, desi se suspecteaza ca presiunea crescuta intracraniana provocata de tuse poate juca un rol.

Factorii de risc: varsta peste 40 de ani si sexul masculin

Tusea, ridicarea de greutati sau incordarea brusca a organismului duc la cresterea presiunii intratoracice si intra-abdominale, impiedicand intoarcerea sangelui venos la nivelul inimii si crescand in acest fel presiunea venoasa centrala si pe cea intracraniana. Factorii de risc sunt reprezentati de varsta (peste 40 de ani) si sexul masculin.

Mai mult de 80% din populatie prezinta sau a prezentat la un moment dat dureri de cap determinate de tuse.

Durerile secundare de cap, rezultatul unei afectiuni la baza creierului

Durerile secundare de cap sunt adesea similare cu cele primare, desi durata lor este mai lunga, de la o zi pana la cateva zile. Pentru a exclude durerea secundara de cap sunt necesare teste suplimentare, de imagistica cerebrala. Cauza durerii secundare de cap este de cele mai multe ori o afectiune localizata la baza creierului, unde acesta se uneste cu maduva spinarii, cum ar fi un defect de forma al craniului, de structura a cerebelului, un anevrism cerebral sau o tumora craniana. Principalul factor de risc este varsta mai mica de 40 de ani.

Investigatii recomandate: tomografia computerizata si RMN-ul

Testele recomandate de medic in vederea stabilirii diagnosticului sunt reprezentate de tomografia computerizata cerebrala (TC) si rezonanta magnetica nucleara cerebrala (RMN). In timpul examinarii RMN se utilizeaza un camp magnetic si unde radio pentru a crea imagini transversale ale structurilor cerebrale si pentru a identifica anomaliile structurale responsabile de durere. Tomografia computerizata scaneaza creierul, combinand imaginile obtinute prin rotirea unei unitati de raze X in jurul corpului.

Durerile primare de cap, ameliorate cu antiinflamatoare sau diuretice

Tratamentul este diferit in cele doua forme de durere. In cazul pacientilor cu durere primara de cap declansata de tuse, medicul recomanda de obicei medicamente care previn sau amelioreaza durerea (antiinflamatoare sau diuretice – scad producerea lichidului cefalorahidian). Rareori se indica punctia lombara prin care se indeparteaza o anumita cantitate de lichid cefalorahidian, scazand astfel presiunea intracraniana care poate declansa durerea.

Durerile secundare de cap, tratate prin interventie chirurgicala

De cele mai multe ori, in cazul durerii secundare de cap este necesara interventia chirurgicala pentru corectarea anomaliei de structura a creierului. Medicamentele nu sunt de regula eficiente in prevenirea acestui tip de durere. Totusi, ameliorarea durerii cu medicamente nu indica o durere de cap secundara.

Cum prevenim durerile de cap provocate de tuse?

Prevenirea cauzelor care declanseaza durerea de cap, adica tusea, stranutul etc., poate fi utila in scaderea numarului de episoade dureroase. Masurile preventive sunt:

• Tratarea infectiilor respiratorii (bronsite);
• Recomandarea de medicamente antitusive, laxative (pentru indepartarea constipatiei) si evitarea produselor care au ca efect secundar tusea;
• Vaccinarea antigripala anuala;
• Evitarea ridicarii de greutati.

Dr. Camelia Diaconu,

Medic primar medicina interna,

Asist. Univ. UMF „Carol Davila”,

Doctor in medicina