Dr. Ioan BOLEAC MEDIC PRIMAR OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

Doctorand în domeniul fertilităţii şi reproducerii asistate la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila

Competenţe: Chirurgie laparoscopică, Colposcopie, Histeroscopie, Ultrasonografie obstetricală şi ginecologică, Planificare familială, Atestat de studii complementare în Tratamentul infertilităţii cuplului şi reproducere umană asistată.

Dr. Boleac s-a alăturat echipei noastre la începutul anului 2012.

Ca urmare a colaborării cu Spitalul Panait Sârbu, dar şi cu alte spitale private, Dr. Boleac poate asigura pentru pacientele clinicii atât tratamentul chirurgical, cât şi asistarea naşterii sau sarcinii cu risc.

Clinica LIL MED este în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate!

În baza biletului de trimitere prin CAS, pacientele beneficiază de GRATUITATE la: consultaţie, recoltare probe biologice, colposcopie, monitorizare sarcină, asistarea naşterii.

Servicii COLPOSCOPIA

Ce este Colposcopia? Colposcopia este o metodă de vizualizare a colului uterin, vaginului şi vulvei cu ajutorul unui microscop binocular numit colposcop. Colposcopia permite depistarea modificărilor precanceroase şi canceroase de la nivelul tractului genital inferior.

Indicaţiile colposcopiei:

• Indicaţia cea mai frecventă pentru colposcopie o reprezintă citologia anormală (test Papanicolau anormal)
• Citologie nesatisfăcătoare recurentă şi citologie cu aspect inflamator persistent în ciuda unui tratament adecvat
• Aspect anormal al colului cu ochiul liber
• Sângerări la contactul sexual
• Urmărire după tratamentul leziunilor precanceroase, împreună cu citologia
• Expunere in utero la DES

Condiţii de efectuare: Colposcopia nu este un examen care trebuie efectuat de urgenta.

• Colposcopia nu trebuie programată în timpul menstruaţiei, momentul optim pentru această procedură este între zilele 8-12 ale ciclului menstrual, când mucusul cervical este clar şi mai puţin vâscos;
• Colposcopia nu se efectuează în cazul unor inflamaţii cervico-vaginale (acestea trebuie mai întâi tratate), deoarece fragilitatea asociată cu infecţia, sângerarea şi modificările inflamatorii pot compromite vizibilitatea şi deci, acurateţea evaluării colposcopice;
• La femeile în menopauză se administrează un tratament local estrogenic timp de 2-3 săptămâni, înainte de efectuarea colposcopiei;
• Se evită cu 48 de ore înainte de colposcopie: ovulele, cremele vaginale, tampoanele, spălăturile vaginale şi contactele sexuale;
• Este de dorit ca examenul colposcopic să se practice când avem deja un rezultat citologic. Recoltarea testului papanicolau înainte de efectuarea colposcopiei nu este recomandată, pentru că duce la îndepărtarea unor celule, în special din zonele displazice şi la apariţia unor mici sângerări care pot împiedica vizualizarea leziunilor. Nu este recomandată nici efectuarea citologiei după colposcopie, pentru că soluţiile folosite îndepărtează celulele descuamate şi asfel frotiul va fi sărac în celule.

Cum se efectueaza colposcopia? Poziţia necesară pentru colposcopie este cea ginecologică, ca în cazul examinarii ginecologice. Se introduce un speculum în vagin pentru a îndepărta pereţii vaginali şi a expune colul uterin, identic cu cel folosit la recoltarea examenului citologic. Colposcopul , care are rolul de a mări imaginea de mai multe ori este plasat în afara organismului, la o distanţă de 30 cm de vagin.

Etapele examinării colposcopice: 1. Aplicarea de ser fiziologic 2. Aplicarea de acid acetic 3-5% (oţet) – colorează ţesuturile anormale în alb 3. Aplicarea soluţiei Lugol – celulele normale se colorează în brun, iar cele displazice în galben. Dacă e necesar se va face biopsie (recoltarea de fragmente din zonele suspecte pentru examinare histopatologică).

Este dureroasă colposcopia? Colposcopia este o procedură neinvazivă, nedureroasă. Examinarea durează în medie 15-20 minute.

ECOGRAFIA TRANSVAGINALĂ

Ecografia se face prin introducerea unei microcamere in canalul vaginal. Acesta este un instrument incredibil de util pentru a vedea uterul si ovarele, cu detaliile mult mărite faţă de alte metode de investigare.

În cazul altor tipuri de ecografii (ecografie 2D, ecografie 3D, ecografie 4D etc.) undele sonore devin din ce in ce mai slabe în călătoria lor prin corpul uman. Acest fapt afectează calitatea imaginii redate de ecograf. Când se face o ecografie normală a abdomenului, undele de sunet trebuie să calatorească prin mai multe ţesuturi pentru a ajunge la organul în curs de examinare.

Din acest motiv, ecografia cu frecvenţa mai mică trebuie să fie utilizată astfel încât undele ultrasunete să nu fie prea slabe atunci când se întorc la traductor pentru ca acesta să poată reda imaginea. Rezultatul ecografiei este că detaliul, sau rezoluţia din imagine, nu este foarte bună. Ecografia transvaginală permite traductorului să se apropie de organele examinate, cu ultrasunete de frecvenţa suficient de mare pentru a reda detaliile necesare examinării, rezultand o imagine clară şi detaliată. Utilizarea ecografiei transvaginale Ecografia trasvaginală sau intravaginală este utilizată pentru examinarea zonei pelvine. Această examinare începe de obicei cu o ecografie a vezicii urinare. Vezica urinară este apoi golită şi ecografia intravaginală (transvaginală) este utilizată pentru examinarea mai clară a uterului şi ovarelor.

Ecografia transvaginala în sarcină Ecografia transvaginală este de asemenea efectuată la începutul sarcinii. Aceasta permite redarea imaginilor embrionului, atunci când acesta nu ar fi vizibil prin abdomen, în cazul altor tipuri de ecografii. Un embrion poate fi vizualizat la începutul sarcinii, în primele cinci săptămâni, cu ajutorul ecografiei intravaginale. La şase săptămâni, embrionul măsoară doar un milimetru lungime. Cu o ecografie abdominală, embrionul ar putea fi observat abia după şapte săptămâni, atunci când acesta a crescut până la patru milimetri lungime. Ecografia transvaginala mai este foarte utila în timpul trimestrului doi de sarcină pentru a examina în detaliu colul uterin.