Sablarea cu gheata carbonica este un proces nou de curatare care foloseste dioxidul de carbon solid in forma de granule. Dioxidul de carbon in stare solida este cunoscut si sub denumirea de gheata carbonica sau gheata uscata. Metoda de sablare, curatare si decontaminare cu gheata carbonica a crescut considerabil in popularitate inlocuind tot mai mult procedeele clasice in principal datorita productivitatii (rezultate obtinute mult mai rapid), si a tehnologiei nedestructive si nepoluante.

In conditiile unor reguli de protejare a mediului din ce in ce mai drastice si a necesitatii reducerii costurilor, industria a gasit in aceasta metoda cea mai buna cale de a elimina pierderile. Procesul se bazeaza pe caracteristicile fizico-chimice ale ghetii carbonice: temperatura scazuta de -79 grade Celsius, sublimarea din stare solida in stare gazoasa cu expansiune de volum extrem de mare (aprox. 700 de ori). in timpul sablarii, gheata carbonica este transformata in particule extrem de mici care sunt proiectate cu viteza supersonica asupra obiectului de curatat. Particulele sunt accelerate cu ajutorul aerului comprimat ca si in cazul sablarii clasice.

Faptul ca metodele de sablare, curatare sau decontaminare cu gheata uscata sunt absolut neabrazive si necorozive, subclaseaza din start toate metodele traditionale cunoscute. Astfel, in timp ce curatarea cu apa sau abur, indiferent de presiune si temperatura, are rezultate indoielnice, cea cu nisip, oxizi sau saruri se dovedeste de cele mai multe ori prea agresiva ducand la schimbari dimensionale sau calitative ale suprafetei subiectului de curatat. Majoritatea metodelor traditionale au restrictii speciale de folosire si sunt potential periculoase la adresa sanatatii celui care le manipuleaza. in cazul utilizarii solventilor si solutiilor de curatare, acestea devin reziduuri contaminate, la sfarsitul procesului necesitand operatii suplimentare de reciclare.

 Deosebim trei pasi specifici in cadrul acestui proces:

Transferul de energie - particulele sunt proiectate din pistolul de sablare cu viteza supersonica intrand in impact cu suprafata obiectului de curatat. Transferul de energie realizeaza o curatare a acestei suprafete fara abraziune, forta impactului reprezinta primul pas in procesul de curatare.

Şocul termic - temperatura extrem de scazuta a particulelor de gheata carbonica lovind suprafata contaminata creeaza un soc termic la suprafata de impact ce genereaza microfisuri in stratul de contaminare.

Presiunea gazului rezultat din expansiunea volumetrica - in faza finala a procesului, particulele explodeaza la suprafata de impact, prin incalzirea lor la trecerea in starea gazoasa marindu-si volumul de pana la 700 de ori! Aceasta expansiune volumetrica, in conditiile realizarii ei in interiorul microfisurilor (generate de impactul termic), conduce la delaminarea contaminantului pana la eliminarea sa totala.

Aceasta tehnologie intereseaza sectoare industriale in care este necesara indepartarea straturilor de materiale contaminante ca: namoluri, bitumuri, adezivi, uleiuri, unsori, lacuri, vopseluri, cerneala tipografica, rasini, cauciuc, funingine si alte reziduuri de ardere, incrustatii de calcar, gudron, resturi de substante alimentare, farmaceutice si multe altele.