Cancerul genito-mamar si metode de prevenire a lui

Cancerul genito-mamar este pe primul loc ca frecventa a cancerelor la femeie.

Din fericire acest cancer este tratabil, chiar vindecabil, cu atat mai mult cu cat este diagnosticat mai devreme, in stadii precoce.

De exemplu, procentul de vindecare in stadiul I ajunge la 85%-90% din paciente, in stadiul II la 65%-70%, in stadiul III la 35-40%, pentru ca in stadiul IV (cel mai avansat) sa se reduca la 5-15%.

Din acest motiv ne-am propus sa va informam despre necesitatea efectuarii, chiar in lipsa semnelor de boala, a cel putin unui consult genital si mamar (senologic) pe an, insotit de investigatiile necesare unui diagnostic complet.

o                    Testul Babes Papanicolaou ( Scor Bethesda)

o                    Colposcopia

o                    Histeroscopia

o                    Echografia

o                    Mamografia

Cele mai multe dintre femeile care nu se prezinta la teste stiu ca ar trebui sa o faca, dar spera ca nu sunt inca purtatoarele unui cancer si ca mai au timp sa isi faca testarile.

Mai mult, daca ar avea un cancer, doresc sa afle cat mai tarziu acest lucru. Pentru a schimba aceasta situatie trebuie schimbata mentalitatea.

Aceasta se poate realiza printr-o informare eficienta.

Consultul genital si mamar (senologic)

            Varsta primei consultatii nu este o varsta standard. Depinde de data aparitiei menstruatiei si de data inceperii vietii sexuale. Aparitia devreme (sub 12 ani) sau tarziu (peste 16 ani) a menstrei necesita prezentarea la medic.

Inceperea vietii sexuale necesita iarasi sfatul medical (prevenirea sarcinii, prevenirea bolilor cu transmitere sexuala, comportamentul sexual).

Consultul este bine sa fie facut de catre medicul ginecolog, fie adresandu-va direct, fie la indrumarea medicului de familie, o data pe an sau la aparitia oricarui semn de boala.

Paptestul (Examenul Citologic Babes-Papanicolau)

         Este analiza cea mai usoara pentru diagnosticarea cancerului de col uterin. Inventat pentru prima data de romanul Victor Babes, testul a fost actualizat si imbunatatit mult mai tarziu de Papanicolau. El consta in recoltarea de celule din secretia vaginala si examinarea lor la microscop. Prezenta unui cancer genital, in special cancer de col, duce la aparitia celulelor canceroase in secretia vaginala. Rezultatele sunt de la C1 pana la C5. C1 si C2 sunt benigne (fara cancer), C3 sunt la limita, iar C4 si C5 sunt canceroase. Mai nou, acest test a fost inlocuit de un alt sistem de raportare a anomaliilor celulare, numit BETHESDA.

Metoda ar trebui efectuata, de rutina, cel putin odata pe an.

Colposcopia (Videocolposcopia) 

Este o metoda prin care se vizualizeaza, cu ajutorul unui aparat optic maritor de imagine, tractul vaginal inferior, vulva, vaginul si colul (portiunea de vagin a uterului). Este o metoda nedureroasa, dar extrem de eficienta in depistarea leziunilor precanceroase si canceroase. La fel ca si examenul citologic, ar trebui efectuat de rutina anual (eventual odata cu PAPTESTUL).

Histeroscopia

Este o examinare speciala prin care cu ajutorul unui aparat numit histeroscop se vizualizeaza interiorul uterului, putandu-se observa pe langa leziunile posibil canceroase si anomalii ale uterului (septuri, fibroame, sineclii, etc). Se efectueaza la recomandarea medicului si nu are efecte secundare.

Echografia

Este o metoda folosita pentru prima oara cu mai bine de 40 de ani inainte, de Jan Donald si este binecunoscuta. Prin echografie se observa anomalii de forma, de dimensiune si de structura a organelor interne, inclusiv cele genitale: uter, ovare, trompe. La fel de bine este utilizata si la nivelul sanilor, putand diagnostica chisturi sau tumori solide. Este o metoda ce poate fi folosita de cate ori este nevoie, fara efecte secundare.

Mamografia

Este metoda cea mai buna pentru observarea modificarilor structurale ale sanilor. Peste 40 de ani este bine a fi efectuata anual.

CENTRUL MEDICAL KORONA, SPECIALIZAT in sanatatea femeii isi propune sa ajute la depistarea precoce a cancerelor genitale si mamare, chiar din fazele precanceroase, astfel incat sa prevenim aparitia fazelor cand boala este greu tratabila sau chiar NETRATABILA.