Orice sistem de detec?ie ?i alarmare la incendiu trebuie între?inut de către o firma autorizată. Conform reglementarilor în vigoare, sistemul trebuie verificat o data la 6 luni sau mult mai frecvent dacă clasa de risc este foarte ridicată sau dacă există pericolul de vandalism asupra sistemului.

    Care sunt criteriile de alegere a instalaţiilor de semnalizare?

Principalele criterii de alegere a instalaţiilor de semnalizare a incendiilor sunt:

• categoriile de importanţă a construcţiilor;
• tipurile de clădiri şi construcţii;
• riscul de incendiu şi numărul ocupanţilor;
• destinaţia clădirilor şi construcţiilor;
• tipurile şi parametrii de funcţionare specifici ale echipamentelor, timpii de alarmare, alertare şi zonele protejate.

Echiparea cu instalaţii de semnalizare a incendiilor, se asigură la următoarele compartimente de incendiu, construcţii şi încăperi:

• construcţii administrative şi financiar-bancare cu peste 600 de persoane;
• construcţii de turism cu mai mult de 3 niveluri sau care adăpostesc peste 150 de persoane;
• construcţii de cultură şi învăţământ, cu mai mult de 4 niveluri sau care adăpostesc peste 600 de persoane;
• construcţii de sănătate care adăpostesc peste 100 de persoane;
• construcţii comerciale şi de sport, cu peste 1.500 de persoane;
• construcţii de cult cu peste 600 de persoane;
• clădiri înalte şi foarte înalte, cu excepţia locuinţelor;
• clădiri cu săli aglomerate.

  Cate tipuri de instalaţii de semnalizare a incendiilor exista?

Primul tip este “Instalaţia de semnalizare a incendiilor pentru uz general” în clădiri trebuie să fie prevăzute cu elemente standard SR EN 54 sau compatibile EN54:

• echipament de control şi semnalizare (centrală de semnalizare);
• echipamente de alimentare cu energie electrică;
• detectoare;
• declanşatoare manuale;
• dispozitive de alarmă;
• elemente anexe;

Cel de-al doilea tip este “Instalaţia de semnalizare a incendiilor pentru aplicaţii specifice sunt instalaţii pentru care nu există standarde europene sau agremente tehnice europene. Ele nu sunt prevăzute pentru protejarea întregii clădiri, ci pentru situaţii punctuale, cum ar fi:

• zone de prelucrare electronică a datelor, echipamente şi alte riscuri electrice;
• depozite cu stive înalte;
• zone cu pericol;
• riscuri provenite din interiorul sau exteriorul clădirii.

Timpii de alarmare asiguraţi de tipul unu trebuie să fie de 10 secunde pentru alarmare şi de la 10 secunde până la maxim 10 minute pentru alertare, din momentul intrării în alarmă a unui detector sau acţionării unui declanşator manual.